Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Google nu este de acord cu Directiva Copyright
Gigantul tech Google nu este de acord cu Directiva Copyright rezultata in urma negocierilor dintre Presedintia Romana a Consiliului UE cu Parlamentul European.
Compania americana spune ca cea mai recenta forma a textului ameninta publicatiile online mici care au un trafic bazat pe motoarele de cautare si pe retelele sociale.
"Dupa ce am studiat textul final, suntem de acord ca directiva nu ar ajuta, ci mai degraba va impiedica economia creativa si digitala a Europei” - scrie Kent Walker, vicepresedinte senior pentru Afaceri globale al Google, pe blogul companiei.
Google considera ca proiectul de Directiva Copyright, in forma sa actuala, cuprinde o serie de parti bune si parti rele, dupa ce a fost modificat fata de varianta initiala plecata din Comisia Europeana.
„Ultimul text imbunatateste versiunea adoptata de Parlamentul European in septembrie 2018. La articolul 13, se prevede ca platformele care depun eforturi cu buna credinta pentru a ajuta titularii de drepturi de autor sa identifice si sa-si protejeze lucrarile nu ar trebui sa raspunda pentru fiecare bucata de continut media pe care o incarca un utilizator pe platforma, mai ales atunci cand nici detinatorul drepturilor si nici platforma nu cunosc in mod specific cine detine acest continut.
In acelasi timp, directiva creeaza cerinte vagi, netestate, care ar putea duce la blocarea exagerata a continutului online, pentru a limita riscul juridic. Servicii precum YouTube, care accepta incarcari de continut cu informatii privind drepturile de autor neclare, partiale sau sub disputa, ar putea totusi sa fie supuse amenintarilor legale.
E nevoie ca textul sa fie mai clar pentru a reduce incertitudinea juridica cu privire la modul in care trebuie sa coopereze detinatorii drepturilor de autor pentru a identifica continutul care le apartine - oferindu-le platformelor online fisiere de referinta, precum si notificari asupra drepturilor de autor cu informatii cheie (cum ar fi adresele URL), pentru a usura identificarea si eliminarea continutului care incalca drepturile de autor, fara sa fie eliminare materialele legitime.
Articolul 13 ar putea afecta multe platforme, mari si mici, multe dintre ele fiind europene. Unele n-ar putea suporta aceste riscuri. Acest lucru ar fi rau pentru creatorii si utilizatorii care vor vedea ca serviciile online le vor bloca in mod eronat continutul doar pentru a aluneca pe panta precautiei si pentru a reduce riscurile legale.
Apoi este articolul 11. Si aici am vazut imbunatatiri ale versiunilor anterioare ale textului. Intotdeauna am spus ca directiva privind drepturile de autor ar trebui sa ofere tuturor editorilor dreptul de a-si controla propriile modele de afaceri, permitandu-le sa renunte la necesitatea unei licente comerciale oficiale pentru continutul lor. Se pare ca directiva le ofera editorilor libertatea de a acorda licente gratuite, ceea ce le face mai usor pe editorii de toate dimensiunile sa castige bani prin obtinerea mai multor cititori. Cu toate acestea, aceasta versiune, cea mai recenta, dauneaza editorilor mici si emergenti si limiteaza accesul consumatorilor la o diversitate de surse de stiri. Potrivit directvei, va fi restrictionat sa afisezi orice altceva decat fapte brute, linkuri si "cuvinte individuale sau extrasele foarte scurte" din continut. Aceasta abordare ingusta va crea incertitudine si, din nou, poate face serviciile online sa restrictioneze cat mai mult informatiile provenind de la presa pe care sa le afiseze catre consumatori. Reducerea lungimii fragmentelor va impiedica consumatorii sa descopere continutul stirilor si va reduce traficul general pe care il obsin editorii de stiri, dupa cum arata unul dintre experimentele noastre recente pe motorul de cautare.
In fine, desi impartasim obiectivul directivei de promovare a jurnalismului de calitate, definitia directivei privind ceea ce este considerata"editor de presa" ar putea fi interpretata prea larg, incluzand orice, de la ghiduri de calatorie la site-uri de retete - diluind orice beneficiu pentru cei care culeg si distribuie tipurile de stiri cele mai centrale pentru procesul democratic.
Recunoastem si apreciem progresele inregistrate in textul directivei, dar ramanem ingrijorati de consecintele neintentionate care ar putea afecta economia creativa a Europei pentru urmatoarele decenii. Detaliile conteaza si de aceea ii indemnam pe factorii de decizie sa ia in considerare aceste preocupari inainte de votul decisiv si in faza de implementare care urmeaza”, se stipuleaza in comunicatul publicat de Google.
Pe 20 februarie 2019, acordul politic obtinut de Presedintia Romaniei la Consiliul Uniunii Europene cu Parlamentul European a fost validat de statele membre UE, in cadrul reuniunii Comitetului Reprezentantilor Permanenti (COREPER).
„Directiva va avea un impact major atat pentru creatori, ale caror drepturi trebuie sa fie pe deplin respectate, cat si pentru cetatenii europeni, care trebuie sa profite de beneficiile aduse de Piata Unica Digitala”, a declarat ministrul Culturii, Daniel Breaz.
Potrivit Presedintiei Romaniei la Consiliul UE, proiectul de directiva prevede o serie de norme armonizate:
"Dupa ce am studiat textul final, suntem de acord ca directiva nu ar ajuta, ci mai degraba va impiedica economia creativa si digitala a Europei” - scrie Kent Walker, vicepresedinte senior pentru Afaceri globale al Google, pe blogul companiei.
Google considera ca proiectul de Directiva Copyright, in forma sa actuala, cuprinde o serie de parti bune si parti rele, dupa ce a fost modificat fata de varianta initiala plecata din Comisia Europeana.
„Ultimul text imbunatateste versiunea adoptata de Parlamentul European in septembrie 2018. La articolul 13, se prevede ca platformele care depun eforturi cu buna credinta pentru a ajuta titularii de drepturi de autor sa identifice si sa-si protejeze lucrarile nu ar trebui sa raspunda pentru fiecare bucata de continut media pe care o incarca un utilizator pe platforma, mai ales atunci cand nici detinatorul drepturilor si nici platforma nu cunosc in mod specific cine detine acest continut.
In acelasi timp, directiva creeaza cerinte vagi, netestate, care ar putea duce la blocarea exagerata a continutului online, pentru a limita riscul juridic. Servicii precum YouTube, care accepta incarcari de continut cu informatii privind drepturile de autor neclare, partiale sau sub disputa, ar putea totusi sa fie supuse amenintarilor legale.
E nevoie ca textul sa fie mai clar pentru a reduce incertitudinea juridica cu privire la modul in care trebuie sa coopereze detinatorii drepturilor de autor pentru a identifica continutul care le apartine - oferindu-le platformelor online fisiere de referinta, precum si notificari asupra drepturilor de autor cu informatii cheie (cum ar fi adresele URL), pentru a usura identificarea si eliminarea continutului care incalca drepturile de autor, fara sa fie eliminare materialele legitime.
Articolul 13 ar putea afecta multe platforme, mari si mici, multe dintre ele fiind europene. Unele n-ar putea suporta aceste riscuri. Acest lucru ar fi rau pentru creatorii si utilizatorii care vor vedea ca serviciile online le vor bloca in mod eronat continutul doar pentru a aluneca pe panta precautiei si pentru a reduce riscurile legale.
Apoi este articolul 11. Si aici am vazut imbunatatiri ale versiunilor anterioare ale textului. Intotdeauna am spus ca directiva privind drepturile de autor ar trebui sa ofere tuturor editorilor dreptul de a-si controla propriile modele de afaceri, permitandu-le sa renunte la necesitatea unei licente comerciale oficiale pentru continutul lor. Se pare ca directiva le ofera editorilor libertatea de a acorda licente gratuite, ceea ce le face mai usor pe editorii de toate dimensiunile sa castige bani prin obtinerea mai multor cititori. Cu toate acestea, aceasta versiune, cea mai recenta, dauneaza editorilor mici si emergenti si limiteaza accesul consumatorilor la o diversitate de surse de stiri. Potrivit directvei, va fi restrictionat sa afisezi orice altceva decat fapte brute, linkuri si "cuvinte individuale sau extrasele foarte scurte" din continut. Aceasta abordare ingusta va crea incertitudine si, din nou, poate face serviciile online sa restrictioneze cat mai mult informatiile provenind de la presa pe care sa le afiseze catre consumatori. Reducerea lungimii fragmentelor va impiedica consumatorii sa descopere continutul stirilor si va reduce traficul general pe care il obsin editorii de stiri, dupa cum arata unul dintre experimentele noastre recente pe motorul de cautare.
In fine, desi impartasim obiectivul directivei de promovare a jurnalismului de calitate, definitia directivei privind ceea ce este considerata"editor de presa" ar putea fi interpretata prea larg, incluzand orice, de la ghiduri de calatorie la site-uri de retete - diluind orice beneficiu pentru cei care culeg si distribuie tipurile de stiri cele mai centrale pentru procesul democratic.
Recunoastem si apreciem progresele inregistrate in textul directivei, dar ramanem ingrijorati de consecintele neintentionate care ar putea afecta economia creativa a Europei pentru urmatoarele decenii. Detaliile conteaza si de aceea ii indemnam pe factorii de decizie sa ia in considerare aceste preocupari inainte de votul decisiv si in faza de implementare care urmeaza”, se stipuleaza in comunicatul publicat de Google.
Pe 20 februarie 2019, acordul politic obtinut de Presedintia Romaniei la Consiliul Uniunii Europene cu Parlamentul European a fost validat de statele membre UE, in cadrul reuniunii Comitetului Reprezentantilor Permanenti (COREPER).
„Directiva va avea un impact major atat pentru creatori, ale caror drepturi trebuie sa fie pe deplin respectate, cat si pentru cetatenii europeni, care trebuie sa profite de beneficiile aduse de Piata Unica Digitala”, a declarat ministrul Culturii, Daniel Breaz.
Potrivit Presedintiei Romaniei la Consiliul UE, proiectul de directiva prevede o serie de norme armonizate:
- se faciliteaza exploatarea operelor care au incetat sa fie comercializate (opere aflate in afara circuitului comercial),
- faciliteaza emiterea de licente colective cu efecte extinse si
- prevede obtinerea drepturilor pentru filme prin intermediul platformelor video la cerere.
- in ceea ce priveste platformele de distribuire de continut online, proiectul de directiva clarifica cadrul juridic in care acestea functioneaza. Aceste platforme vor trebui in principiu sa obtina o licenta pentru operele protejate prin drepturi de autor incarcate de utilizatori, cu exceptia cazului in care sunt indeplinite anumite conditii prevazute in directiva.
- directiva consacra dreptul autorilor si al artistilor interpreti sau executanti la o remuneratie corespunzatoare si proportionala in momentul acordarii de licente sau al transferarii drepturilor lor.
- se va introduce o obligatie de transparenta in ceea ce priveste exploatarea operelor licentiate si un mecanism de ajustare a remuneratiilor, precum si un mecanism de solutionare alternativa a litigiilor. Dezvoltatorii de software sunt exclusi de la aceste norme.
Autor: Florin P. Amariei
Ti-a placut acest articol?
Recomanda-l prietenilor:
Recomanda-l prietenilor:
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele
Rating:
Noteaza folosind stelele
Rating:
Nota:
5
din 5
- 2 voturi.
Lasa un raspuns
Informatiile scrise aici sunt confidentiale.
Adresa de email data nu va fi publicata niciodata. De asemenea, toate informatiile furnizate nu vor fi partajate cu terte persoane.