Cum va arata lumea in 2052

VOI FI MAI SARAC?

Unii da, altii nu.

Pentru a da un raspuns clar, intrebarea trebuie sa fie mai precisa: voi fi mai sarac in comparatie cu x? Si trebuie sa decizi daca x este (a) astazi, (b) ce-as ajunge, daca umanitatea si-ar atinge potentialul sau (c) ceilalti oameni.

Trebuie sa stabiliesti si viitorul la care te referi. Este vorba de 2052? De 2032? In orice caz, evolutia venitului nu va merge in linie dreapta pana in 2052. Previziunile privind consumul pe cap de locuitor arata ca acesta va creste in urmatorii 40 de ani si este in declin in perioada ce include anul 2052, in functie si de zona lumii.

Daca nu faci ceva extrem de stupid (sau neconventional) in urmatorii 40 de ani, te vei afla in aceeasi pozitie in comparatie cu vecinii si colegii tai. Atat tu, cat si colegii tai veti experimenta o dezvltare paralela. Singura exceptie apare daca esti acum foarte influent. Se poate ca gradul social sa decline, printr-un proces de redistributie care va aparea pentru a reduce tensiunea implicita generata de cresterea rapida a inegalitatii in lumea capitalista.

In orice caz, intrebarea este una gresita. Nu trebuie sa intrebi “Voi fi mai sarac?”, ci “Voi fi mai multumit?”. Sa fii multumit cu propria viata este mai important decar sa fii mai bogat sau mai sarac. In mod empiric, pentru unii, venitul este singurul determinant al satisfactiei vietii. Dar majoritatea se bazeaza pe mai multi factori: slujba, familie, comunitate, perspective privind viitorul, pe langa venit. Suma tuturor acestor aspecte determina starea de bine, acum, cat si in viitor.

VOM AVEA PROBLEME DIN CAUZA SCHIMBARII CLIMATULUI?

Da, dar nu grave inainte de 2040. In medie, temperatura globala va creste cu 2.0°C in 2052 si va atinge un maxim de plus 2.8°C in 2080.

Previziunile privind maximul din 2080 reprezinta un obiectiv negociat politic. Viziunile difera insa. Cat despre aceasta schimbare de plus 2°C, sunt multe lucrari publicate. Va fi mai multa seceta in zonele predispuse la seceta, mai multa ploaie in zonele ploioase, vreme mai capricioasa (vanturi mai puternice, ploi torentiale, valuri de caldura), ghetarii se vor topi mai intens, nivel mai ridicat al nivelului marii, concentratie mai mare de CO2 in atmosfera care va face ca padurea si plantele sa creasca mai mai inspre latitudinile nordice.

Ecosistemele se vor muta inspre poli si spre regiuni mai inalte.

Stiinta nu poate prezice insa distributia locala a acestor schimbari. Sa luam un exemplu concret. Un motiv bun pentru a trai in infriguratul Oslo intre lunile noiembrie-martie ar fi posibilitatea de a schia. In ultimii 25 de ani insa, temperatura medie in timpul iernii a crescut cu 2°C. Ceea ce a dus la scaderea celor patru luni bune de schiat la doua luni propice acestui sport si alte doua luni umede si intunecate care fac imposibil pana si jogging-ul de dupa serviciu. Schimbarea climatului a sacrificat deci jumatate din iarna norvegiana.

O problema mai mare vor avea insulele din Pacific care vor putea disparea cu totul daca oceanul creste cu un metru (pana in 2052 se asteapta ca nivelul oceanului sa se mareasca cu jumatate de metru).

CONCLUZII

- Vor exista diferente mari intre oameni: doua miliarde se vor fi mutata de tara intr-un apartament edcent intr-un oras mare, alte doua miliarde de de oameni din clasa mijlocie abia daca vor fi vazut vreo crestere a salariului in ultimii 40 de ani, doua miliarde vor vedea o crestere a conditiilor de trai, de la cei 10 dolari pe zi azi (ca inVietnamul de azi) la 20 de dolari pe zi (Ucraina de azi), iar ultimele doua miliarde de persoane vor duce un trai greu in zone semirurale din tari sarace.

- Cei opt miliarde de oameni vor avea un acces mai mare la Internet, vor fi mai bine informati si se vor baza mai mult pe energia solara. 

- Vor fi mai putini copii.

- Majoritatea populatiei va locui la oras. 

Articolul se bazeaza pe informatii extrase din cartea  In 2052: A Global Forecast for the Next Forty Years, scrisa de Jorgen Randers si citata de fastcoexist.com.