Conteaza calatoria, nu destinatia

Vreau sa construiesc de-acum povesti frumoase. Si imi place sa cred ca reusesc si ca asta ma schimba ca om. Am invatat ce este rabdarea atunci cand credeam ca am ajuns la capatul ei. Dar am vazut ca pot astepta si mai mult si ca lucrurile se rezolva, de fapt, abia atunci cand nu mai esti incrancenat, cand nu-ti mai e teama si nu mai crezi ca s-a sfarsit lumea fiindca nu ti-au iesit tie planurile.

Lucrurile pe care le controlam sunt prea putine, asa ca am invatat sa fiu recunoscatoare pentru tot ceea ce am acum, oricat de putin pentru altii, stiind ca pentru unii este enorm. Nu exista reteta ideala a unei vieti perfecte, exista reteta ta pe care ti-o poti alcatui asa cum doresti.

Imi place sa adaug, la acel vis pe care il construiesc zi de zi, prin pasi mici, oameni dragi care s-au alaturat parca acestui drum ca prin magie. Nimic nu se face impotriva cursului firesc al vietii si, in felul asta, ai impresia ca timpul e de partea ta.

In 24 de ore ajungem sa traim 36 si gasim timp pentru tot ceea ce ne face pe noi sa fim noi. Poti sa iti sacrifici ani si ani si sa muncesti fara sa traiesti cu adevarat, doar ca sa te descoperi ca atunci cand crezi ca e momentul potrivit, ca viata iti deturneaza planurile.

Vreau sa stiu ca pot lua in continuare lucrurile asa cum vin si ca nu voi uita niciodata sa-mi reamintesc faptul ca exista un motiv pentru tot ceea ce se intampla si ca intotdeauna e spre mai bine. Asa imi place mie sa dau raul la o parte si evenimentele mai putin fericite.

Ce rezolv cu asta? Raspund fiindca intotdeauna intalnesti pragmatici care nu te cred, pesimisti care isi spun realisti si oameni care vad totul in gri. Traim cu totii in aceeasi lume, cu bune si rele. Conteaza insa cum le primim pe toate, cum trecem prin ele si, mai ales, cu ce ramanem. Aleg sa raman cu amintiri frumoase si reusesc.

Saptamana dupa saptamana, luna de luna. Nu-mi amintesc ca intr-o zi mi-am pierdut cheile sau ca am ratat o sedinta importanta, ci aleg sa-mi amintesc ca in ziua respectiva era o vreme minunata de toamna si ca seara am mers la cina in compania unui om drag.

Cred ca visele sunt cel mai frumos dar pe care ni-l putem face. Si mai cred ca e bine sa-i incurajam si pe alti oameni sa si le indeplineasca fiindca nimic nu face un om mai frumos decat aceasta energie aproape magica prin care ne traim visul.