Revolutia Facebook. Cum ar fi daca n-ar mai fi?

In cartea sa intitulata Infinitul dinauntru, Vlad Zografi mentioneaza in ultimul capitol o impartire a utilizatorilor Internetului intre adolescenti si maturi. Aceasta disociere nu se bazeaza pe varsta (desi aceasta este un element care sta la baza definitiei termenilor), ci pe modul in care este gestionata utilizarea Internetului si, cu precadere, a retelei de socializare Facebook.

In opinia sa, adolescentii, in sensul explicat mai sus, au devenit un fel de autisti conectati mult mai mult la lumea digitala. In schimb, maturii pot fi, de exemplu, cei care detin puterea politica si care desfasoara foarte putine activitati in cadrul acestor retele. Se discuta astfel despre un schimb vizibil de putere in ce priveste libera circulatie a informatiei, dinspre maturi spre autisti. Deloc paradoxal, puterea din viata reala pare sa ramana in mainile maturilor atata vreme cat acestia isi limiteaza timpul petrecut in online.

In Cartea fetelor. Revolutia Facebook in spatiul social, Alexandru-Bradut Ulmanu noteaza: "Social media schimba modul in care comunicam, in care muncim, ne facem cumparaturile si ne raportam la cei din jurul nostru. Obliga lumea afacerilor sa caute noi modele de business. Transforma felul in care se duc campaniile si modul in care functioneaza jurnalismul si industria divertismentului. Ne face mai puternici din anumite puncte de vedere si  mai vulnerabili din altele".  Astfel de schimbari pe diferite planuri ale vietii offline nu mai pot fi negate si intaresc ipoteza unei revolutii digitale cu efecte in spatiul social.

Unele dintre aceste modele noi de business s-au nascut, au crescut si si-au format modul de functionare in interiorul retelei. Fanii devin clienti, produsele sunt promovate pe Facebook, vanzarea se face direct prin intermediul mesajelor, iar afacerea nu are astfel un alt mediu de dezvoltare.

A existat o perioada destul de mare in care branduri cunoscute si-au exprimat ingrijorarea cu privire la clientii care petreceau mai mult timp pe pagina de Facebook a companiei fara a mai reveni pe site si fara a mai comanda produse sau servicii. Unele dintre companiile mari s-au adaptat destul de repede si au dezvoltat strategii prin care fanii sunt transformati in clienti si sunt "ademeniti" sa revina pe site prin diferite concursuri sau oferte.

Aceasta alegere de gestionare a afacerii nu poate fi decat inca o exemplificare a modului in care noul intareste vechiul, un exemplu in acest sens fiind tocmai un site care nu isi pune toate sperantele in Facebook si, fara sa isi mute toate bagajele in ceea ce pare un hotel de lux, isi cazeaza mai degraba acolo potentialii clienti si le arata ca site-ul reprezinta, de fapt, ceea ce cauta.

Ce se intampla insa cu afacerile dezvoltate exlusiv pe Facebook? Omul are tendinta sa creada ca multe lucruri sunt permanente, ca va trai o mie de ani, ca ceea ce azi exista va exista cu certitudine si maine. Cu toate acestea, a gandi in perspectiva inseamna a lua in calcul si posibilitatea ca aceasta retea sa dispara intr-o buna zi tot asa cum a si aparut. Nu putine au fost cazurile in care conturi extrem de populare pe Facebook au fost inchise din cauza unor incalcari ale regulamentului de utilizare.

Aceasta varianta trebuie luata in calcul de cei care vad reteaua ca pe un mediu pus la dispozitia lor pentru a-si dezvolta afacerile. Un astfel de business nu are un fundament solid, o temelie pe care sa se sprijine, de exemplu, in momentul in care, sa presupunem, reteaua nu ar mai functiona o perioada.

Chiar daca sunt simple ipoteze, nimic nu le indeparteaza de posibilitatea de a deveni realitate. Asa ca, pentru aceste afaceri dezvoltate numai si numai pe Facebook, intrebarea "Cum ar fi daca n-ar mai fi?" e una care merita raspuns din partea celor care au demarat astfel de afaceri.